Apneea de somn

Bronhopneumopatia cronica obstructiva
10 SEP 2014
Nullam euismod commodo

Ce este BPOC ?

BPOC este o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronşita cronică) cât şi plămânii (emfizem) şi se manifestă prin îngustarea progresivă şi ireversibilă a căilor aeriene, ceea ce se însoţeşte de o scădere concomitentă a capacităţii respiratorii.

CARE SUNT CAUZELE APARIŢIEI BPOC ?

Fumatul este principala cauză a BPOC!
În marea majoritate a cazurilor, BPOC apare la fumători, dupa vârsta de 40 de ani. Nu toţi fumătorii fac BPOC, dar s-a constatat că o proporţie de 10-15% dintre ei, care au probabil o predispoziţie încă neprecizată, reacţionează exagerat la fumul de tigară. Rezultatul este o inflamaţie cronică a bronhiilor şi plămânilor care se soldează cu îngustarea progresivă a bronhiilor şi distrugeri ale pereţilor alveolelor pulmonare (emfizem).
În afară de fumat, BPOC mai poate fi favorizat de poluarea atmosferică, de fumatul pasiv (la nefumătorii care respiră fumul altora), infecţii respiratorii recidivante.

CUM SE MANIFESTĂ BPOC ?

Principalele simptome ale BPOC sunt:
 Tuse;
 Dispnee;
 Expectoraţie.
Tusea nu este un simptom care să alarmeze pacienţii pentru că aceştia consideră că dacă fumează este normal să tuşească. Pe măsură ce bronhiile se îngustează şi capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii încep să resimtă o lipsă de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le faceau uşor. Pe fondul acestei reduceri a toleranţei la efort pot apărea crize de sufocare (confundate de unii cu astmul) şi frecvente episoade infecţioase respiratorii, mai ales iarna, când pacientul tuşeşte mai mult si expectorează purulent. Există situaţii în care boala este depistată cu ocazia unui asemenea episod infecţios supra-adăugat.
Odată cu progresia bolii, dispneea este resimţită la eforturi din ce în ce mai mici, până când ajunge invalidantă, ţintuind bolnavul în casă, având un impact important şi asupra stării psihice (depresie şi nervozitate induse de imobilitate).

COMPLICAŢIILE BPOC

Există situaţii de urgenţă, în care pot apărea:
 Suprainfecţii bronşice
 Pneumopatii infecţioase
 Embolie pulmonară
 Pneumotorax

Complicaţii apărute pe termen lung:
 Insuficienţă respiratorie cronică obstructivă
 Cord pulmonar cronic
 Emfizem centro-lobular
 Cancer bronho-pulmonar

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE BPOC ?

Boala trebuie suspectată la toţi fumătorii care acuză dispnee la eforturi moderate.
Pentru un diagnostic corect, ca şi pentru evaluarea severităţii şi a evoluţiei în timp, este indispensabilă spirometria (măsurarea capacităţii respiratorii). Pacientului i se cere să expire în aparat cât de profund şi de puternic poate.
Spirometria evidenţiază un sindrom obstructiv bronşic, cu reducerea unui parametru numit VEMS. Severitatea bolii se apreciază în funcţie de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacienţii ajung la medic când VEMS ajunge deja în jur de 50% din normal.
BPOC este o boală ireversibilă; de obicei intervenţia terapeutică nu reuşeşte să readucă capacitatea respiratorie către normal, ci doar să-i stopeze scăderea în continuare; prin urmare, depistarea precoce a bolii este foarte importantă.

ALTERNATIVE TERAPEUTICE

I. Obiectivele tratamentului: ameliorarea dispneei de efort resimţită de pacient, obiectiv extrem de important pentru un bolnav imobilizat în casă, dacă în urma tratamentului el reuşeşte să iasă în lume şi să se ajute singur.
II. Abandonul fumatului. Prima măsură de tratament este oprirea factorului determinant al bolii, fumatul. Pacientul trebuie să înteleagă că boala să este produsă de fumat, iar oprirea acestui obicei îi aduce beneficii directe.
III. Tratamentul medicamentos cronic.
 Bronhodilatatoare administrate cu regularitate, cu un singur medicament sau mai multe (salbutamol spray, atrovent spray, teofilina retard tablete).
 Cele mai utile sunt bronhodilatatoarele inhalatorii cu acţiune prelungită (salmeterol, tiotropium). Pentru stadiile moderat şi sever, este utilă asocierea unui spray cu cortizon.
 Aceste medicamente pot ajuta efectiv pacienţii prin ameliorarea simptomelor, prin rărirea episoadelor acute si prin încetinirea declinului funcţiei ventilatorii.
Nu s-a dovedit ca alte medicamente, cum ar fi antitusivele, expectorantele sau antibioticele administrate preventiv ar avea vreo eficacitate.
 Vaccinarea antigripală toamna s-a dovedit însă foarte eficientă în prevenirea episoadelor acute virale.
 Utilizarea corectă a spray-urilor.
IV. Tratamentul exacerbărilor.
 Considerăm exacerbare a BPOC o perioadă în care simptomele se agravează sau apar simptome noi: tusea se intensifică, devine productivă, cu expectoraţie purulentă, dispneea se accentuează încât pacientul oboseşte la cele mai mici eforturi.
 Episodul poate fi declanşat de o viroză sau de alţi factori neidentificaţi. Medicul trebuie să aprecieze dacă exacerbarea se poate trata acasă sau este necesară internarea.
 Uneori exacerbarea poate fi atât de severă încât se impune internarea la terapie intensivă, la unii bolnavi fiind necesară ventilaţia mecanică pentru a le salva viaţa.
 Tratamentul exacerbărilor presupune de obicei creşterea dozei de bronhodilatatoare şi introducerea unui antibiotic şi / sau cortizon administrat oral. În spital, bolnavii beneficiază de oxigen şi de tratamentul complicaţiilor cardiace.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE BPOC ?

Boala trebuie suspectată la toţi fumătorii care acuză dispnee la eforturi moderate.
Pentru un diagnostic corect, ca şi pentru evaluarea severităţii şi a evoluţiei în timp, este indispensabilă spirometria (măsurarea capacităţii respiratorii). Pacientului i se cere să expire în aparat cât de profund şi de puternic poate.
Spirometria evidenţiază un sindrom obstructiv bronşic, cu reducerea unui parametru numit VEMS. Severitatea bolii se apreciază în funcţie de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacienţii ajung la medic când VEMS ajunge deja în jur de 50% din normal.
BPOC este o boală ireversibilă; de obicei intervenţia terapeutică nu reuşeşte să readucă capacitatea respiratorie către normal, ci doar să-i stopeze scăderea în continuare; prin urmare, depistarea precoce a bolii este foarte importantă.

Rolul fumatului

 Fumatul poate provoca o întreagă serie de maladii, respiratorii dar şi ale altor organe.
 Nu este rară asocierea BPOC cu un cancer pulmonar; combinaţia bolilor agravează prognosticul, deoarece adesea bolnavii nu pot fi operaţi pentru cancer pentru că au o capacitate respiratorie prea scăzută pentru a rezista intervenţiei, din cauza BPOC.
 Fumatul provoacă şi cancer laringian sau al stomacului, dar favorizează multe alte tipuri de cancer.
 Fumatul provoacă îngustarea arterelor din întreg corpul, dar cele mai grave sunt afectarea arterelor coronare (care hrănesc inima) provocând infarct miocardic, sau a arterelor picioarelor, ducând la arterita (scăderea irigării picioarelor poate duce la moartea ţesuturilor şi gangrene)
 Nu în ultimul rând, fumatul îmbătrâneşte pielea, şi accentuează ridurile.

În medie, o persoană la fiecare familie are o afecţiune pulmonară cum este astmul bronşic. Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi doreşte să îi ajute prin:
 Furnizare de informaţii publicului cu afecţiuni pulmonare privind aspecte ale activităţii şi sănătăţii pulmonare, utilizând termeni de adresare cât mai exacţi care să explice clar ce este astmul, care sunt simptomele, ce alternative terapeutice există, etc.
 Suportul pacienţilor cu astm prin participarea la programe naţionale şi locale în acest sens.
 Încercarea de a găsi soluţii terapeutice noi prin intenţii de finanţare a unor proiecte de cercetare în domeniu.

Copyright ©2014: Netconsult. Site realizat in colaborare cu