CE ESTE APNEEA DE SOMN ?
Sindromul de apnee în somn din timpul sarcinii (Sleep Apnea Pregnancy Syndrome – SAPS) este condiţia caracterizată prin prezenţa repetată a apneilor în timpul somnului, cu durată de minim 10 secunde, la femeile aflate în al treilea trimestru de sarcină.
La femeile ce au fost deja diagnosticate cu apnee de somn obstructivă, înaintea sarcinii, se înregistrează o augmentare a severităţii acesteia, în special în perioada prepartum.
Exista trei tipuri de apnee de somn: obstructivă (care apare cel mai frecvent in sarcină), centrală şi mixtă.
EPIDEMIOLOGIE
• Dacă în populaţia generală, incidenţa apneei de somn la femei este estimată la aproximativ 4%, nu exista încă studii referitoare la incidenţa apneei de somn la gravide.
• Există însă studii ce indică prezenţa sforăitului, ca unul din simptomele principale ale apneei de somn, la un procent cuprins între 15-25% dintre aceste femei.
FACTORI DE RISC
Pentru dezvoltarea apneei de somn obstructive (cea mai frecventă):
• Creşterea ponderală până la obezitate maternă în timpul sarcinii
• Modificările hormonale specifice acestei perioade
• Reducerea temporară a calibrului căilor aeriene superioare
• Edemul ţesuturilor perifaringiene, modificări ce explică de asemenea şi apariţia sforăitului în timpul sarcinii.
Pentru dezvoltarea apneei de somn centrale:
• Impregnarea progesteronică de la nivelul centrilor respiratori are efect analeptic respirator ce duce la creşterea comenzilor de la nivel centrilor şi poate sta la originea hipocapniei şi instabilităţii respiratorii determinând inducerea pauzelor respiratorii.
SFORĂITUL
Factori ce predispun la sforăit în timpul sarcinii sunt:
• Obezitatea şi creşterea ponderală excesivă, cu modificări evidente asupra căilor aeriene superioare ce explică obstrucţia de la acest nivel
• Perimetrul gâtului - femeile care sforăie au perimetrul gâtului cu cel puţin 1 cm mai mare decât cele care nu au acest simptom
• Prezenţa asociată a astmului bronşic la viitoarele mame.
Cât e de periculos sforăitul pe perioada sarcinii?
Conform studiilor efectuate în această arie, s-a dovedit că există într-adevar, o corelaţie între sforăitul din sarcină şi apariţia unor complicaţii în această perioadă.
Inducerea hipertensiunii arteriale, la aproximativ 14% din pacientele care sforăie
Preeclampsie, la aprox. 10%
Decolare de placentă etc.
COMPLICAŢIILE DETERMINATE DE COEXISTENŢA APNEEA DE SOMN CU SARCINA
Sunt complicaţii materno-fetale dezvoltate în primul rând datorită hipoxiei nocturne, apărută ca urmare a pauzelor respiratorii prelungite, precum şi complicaţii determinate de sforăit (ca mai sus).
Complicaţii materne:
• Hipertensiunea pulmonară
• Hipertensiunea arterială
• Pre-eclampsia
• Diabet gestaţional
• Naştere prematură
• Decolare prematură de placentă
Conform studiilor efectuate până în prezent, se presupune că există şi o serie de efecte nocive ce cauzează anomalii fetale:
• Nou născuţi cu greutate mică la naştere şi cu scor Apgar sub 7
• Epilepsie
• Disfuncţii cognitive
• Atrofii ale corpului callos
• Microencefalopatii
• Hemoragii cerebrale
DIAGNOSTIC
Cum recunoaştem pacienta gravidă cu apnee de somn?
• Somnolenţa diurnă accentuată spre sfârşitul sarcinii
• Tulburări de concentrare şi oboseală matinală
• Sforăitul (apare de obicei in timpul sarcinii, de cele mai multe ori fără a exista anterior acesteia)
• Pauzele respiratorii din timpul somnului descrise de anturaj.
Metode de diagnostic
Utilizarea scalei de somnolenţă diurnă (ca principal simptom al apneei de somn), pentru cuantificarea scorului Epworth
Poligrafia ambulatorie – metodă de elecţie în depistarea cazurilor de apnee de somn
Oximetria nocturnă – cu scopul evidenţierii hipoxiei prelungite din timpul nopţii, principal mecanism ce duce la apariţia complicaţiilor
Polisomnografia – în general la femeile cu sarcină în trimestrul trei, se observă prelungirea stadiului I a somnului, în defavoarea stadiilor III si IV, adică a celor de somn profund, odihnitor şi o augmentare a numărului de treziri. Se remarcă de asemenea, prezenţa sindromului picioarelor neliniştite în 20% din cazuri. Toate acestea explică fatigabilitatea matinală şi somnolenţa diurnă la aceste paciente.
TRATAMENT
măsuri de igienă a somnului: evitarea sedativelor, nicotinei şi a cafeinei seara, aerisirea locuinţei, evitarea somnului din timpul zilei
terapie poziţională – evitarea poziţiei decubit dorsal în timpul somnului, indicîndu-se preponderent decubit lateral
unele cazuri ce se însoţesc de sforăit zgomotos pot beneficia de utilizarea dispozitivelor de avansare mandibulară
în cazurile moderate şi severe de apnee de somn obstructivă se indică utilizarea terapiei nazale cu presiune pozitivă continuă (CPAP) pe toată perioada nopţii. Studiile realizate demonstrează că în aceste cazuri, la marea majoritate a femeilor, această terapie nu mai este necesară dupa naştere.
IMPORTANT!
Apneea de somn obstructivă este considerată actualmente o urgenţă obstreticală!
De aceea, pacienta gravidă, aflată în ultimul trimestru de sarcină, la care apar simptomele caracteristice apneei de somn, enumerate mai sus, trebuie să se adreseze unui laborator de somnologie, în vederea investigaţiilor suplimentare de specialitate.
